obituar

obituár s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OBITUÁR s.n. (Franţuzism) Pomelnic. [pron. -tu-ar. / < fr. obiectuaire, cf. lat. med. obituarius < obitus – moarte].

Trimis de LauraGellner, 24.06.2005. Sursa: DN



OBITUÁR s. n. 1. depozit mortuar unde se păstrează corpurile presupuse a fi în stare de moarte aparentă. 2. listă de oameni decedaţi; pomelnic. (< fr. obitoire, lat. obituarium)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN