- obijduire
- OBIJDUÍRE, obijduiri, s.f. (înv.) Faptul de a obijdui; asuprire, împilare. Ofensă, jignire. – v. obijdui.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98OBIJDUÍRE s. v. asuprire, exploatare, împi-lare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuţie, prigoană, prigonire, urgisire.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeobijduíre s. f., g.-d. art. obijduírii; pl. obijduíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.