obiectivizare

OBIECTIVIZÁRE, obiectivizări, s.f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza. – v. obiectiviza.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



obiectivizáre s. f. (sil. -biec-; mf. ob-), g.-d. art. obtectivizării; pl. obiectivizări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



OBIECTIVIZÁRE s.f. (Rar) Faptul de a se obiectiviza. ♦ Procesul trecerii de la subiectiv la obiectiv, la recunoaşterea caracterului de realitate exterioară a lumii. [< obiectiviza].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



!obiectivizáre (-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivizắrii; pl. obiectivizắri

Trimis de Laura-ana, 12.06.2007. Sursa: DOOM 2