- nătăraucă
- nătăráucă (rar) (-rau-) s. f., g.-d. art. nătăráucei; pl. nătăráuceTrimis de gall, 07.02.2008. Sursa: DOOM 2
Dicționar Român. 2013.
nătăraucă
Look at other dictionaries:
nătă — Prefix care arată ideea de incapacitate sau prostie. Creaţie expresivă, pare să se bazeze pe imaginea de vorbire anormală, cf. sp. tonto, bobo, chocho, memo etc. – Der. nătăfleţ, adj. (prost, gogoman), comp. teflu şi fleţ, v. aici; năfletec, adj … Dicționar Român
nătărău — NĂTĂRẮU, nătărăi, adj., s.m. (Om) cu mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acţionează fără judecată; prost, neghiob, netot, nătâng. – Netare (înv. (om) slab, neputincios < ne + tare) + suf. ău. Trimis de LauraGellner, 06.06.2004.… … Dicționar Român
