arvele

arvéle s.f. pl. – Con de pin. Origine necunoscută. Cuvîntul este un harpax, menţionat în dicţionarul lui Damé, şi ar putea fi rezultatul unei greşeli. Giuglea, LL, I (1941), 219, consideră că este vorba de un cuvînt neol., introdus prin farmacie, dar fără să spună de unde; Hubschimdt, Praeromanica, 32-3, îl derivă de la o rădăcină preromanică *arw-.

Trimis de blaurb, 17.03.2009. Sursa: DER