nădăjduit

NĂDĂJDUÍ, nădăjduiesc, vb. IV. tranz. şi intranz. A avea speranţa sau convingerea că ceea ce doreşti este realizabil, a crede că cele dorite se vor îndeplini; a spera. [var.: (înv.) nădejduí vb. IV.] – Nădejde + suf. -ui.

Trimis de RACAI, 08.01.2008. Sursa: DEX '98