normal

normal
NORMÁL, -Ă, normali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este aşa cum trebuie să fie, potrivit cu starea firească, obişnuit, firesc, natural. ♢ Plan normal = plan perpendicular pe tangenta dusă într-un punct al unei curbe. Linie normală (şi substantivat, f.) = a) dreaptă perpendiculară pe planul tangent la o suprafaţă, în punctul de contact; b) dreaptă perpendiculară pe tangenta la o curbă, în plan sau în spaţiu, în punctul de contact. ♦ spec. Sănătos (din punct de vedere fizic şi psihic). 2. Care este conform cu o normă (1). ♦ (Despre mărimi) A cărei valoare este apropiată de valoarea întâlnită cel mai des.3. (înv.; în sintagma) Şcoală normală (şi substantivat, f.) = şcoală pedagogică. – Din fr. normal, lat. normalis, it. normale.
Trimis de romac, 20.02.2008. Sursa: DEX '98

Normal ≠ anormal, nebun, nenormal, patologic, subnormal
Trimis de siveco, 19.10.2006. Sursa: Antonime

NORMÁL adj., adv. 1. adj. întreg, sănătos, zdravăn. (Eşti om normal, îţi dai seama ce ai făcut?) 2. adj. v. obişnuit. 3. adj. firesc, obişnuit, regulat. (Puls normal.) 4. adj. v. firesc. 5. adj. obişnuit, ordinar. (Sesiune normal.) 6. adv. v. exact. 7. adv. v. desigur.
Trimis de siveco, 20.02.2008. Sursa: Sinonime

normál adj. m., pl. normáli; f. sg. normálă, pl. normále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NORMÁL1 adv. 1) În mod firesc; natural. 2) Conform prevederilor; cum trebuie. /<fr. normal, lat. normalis, it. normale
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

NORMÁL2 normală (normali, normale) 1) Care este în concordanţă cu norma; conform normei; firesc; natural; obişnuit. Condiţii normale. ♢ În mod normal de obicei; de regulă. 2) (despre fiinţe vii) Care este în conformitate cu normele speciei sale (din punct de vedere fizic şi psihic). Copil normal. 3) şi substantival : Şcoală normală şcoală unde se pregătesc învaţători pentru şcoala primară. /<fr. normal, lat. normalis, it. normale
Trimis de siveco, 03.12.2006. Sursa: NODEX

NORMÁL, -Ă adj. 1. Firesc, comun, obişnuit. ♦ (Despre oameni) Sănătos (din punct de vedere fizic şi psihic). 2. Conform unor norme, unor reguli; regulat. 3. Şcoală normală = şcoală în care se pregăteau în trecut învăţătorii şi institutorii. [cf. lat. normalis, fr. normal, it. normale].
Trimis de LauraGellner, 25.11.2006. Sursa: DN

NORMÁL, -Ă I. adj. 1. firesc, comun, obişnuit. ♢ (despre oameni) sănătos (fizic şi psihic). 2. conform unor norme. ♢ (despre mărimi) cu valoare apropiată de cea întâlnită frecvent. 3. (chim.) concentraţie normală = cantitatea de substanţă conţinută într-o soluţie, exprimată în echivalenţi-gram la litru de soluţie. 4. (mat.) secţiune normală = secţiune realizată cu un plan care conţine normala (II, 1) într-un punct dat la suprafaţa secţionată. 5. şcoală normală (şi s. f.) = şcoală în care se pregătesc învăţătorii. II. s. f. 1. dreaptă perpendiculară dusă pe tangenta la o curbă în punctul de contact. 2. media elementelor meteorologice, calculată dintr-un şir de ani de referinţă. (< fr. normal. lat. normalis, it. normale)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?
Synonyms:
, , , , , , / , ,


Look at other dictionaries:

  • normal —  normal …   Hochdeutsch - Plautdietsch Wörterbuch

  • normal — normal, ale, aux [ nɔrmal, o ] adj. et n. f. • 1753; verbe normal h. XVe; lat. normalis, de norma « équerre » 1 ♦ Math. Droite normale, ou n. f. la normale à une courbe, à une surface en un point : droite perpendiculaire à la tangente, au plan… …   Encyclopédie Universelle

  • Normal — Nor mal (n[^o]r mal), a. [L. normalis, fr. norma rule, pattern, carpenter s square; prob. akin to noscere to know; cf. Gr. gnw rimos well known, gnw mwn gnomon, also, carpenter s square: cf. F. normal. See {Known}, and cf. {Abnormal},… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Normal — may refer to: Normality (behavior), conformance to an average Norm (sociology), social norms, expected patterns of behavior studied within the context of sociology Normal distribution (mathematics), the Gaussian continuous probability… …   Wikipedia

  • normal — normal, ale (nor mal, ma l ) adj. 1°   Terme de géométrie. Ligne normale, ou, substantivement, une normale, droite passant par le point de tangence et perpendiculaire, soit à la tangente d une courbe, soit au plan tangent d une surface. 2°   Fig …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • normal — (adj.) c.1500, typical, common; 1640s, standing at a right angle, from L.L. normalis in conformity with rule, normal, from L. normalis made according to a carpenter s square, from norma rule, pattern, lit. carpenter s square (see NORM (Cf. norm)) …   Etymology dictionary

  • normal — (Del lat. normālis). 1. adj. Dicho de una cosa: Que se halla en su estado natural. 2. Que sirve de norma o regla. 3. Dicho de una cosa: Que, por su naturaleza, forma o magnitud, se ajusta a ciertas normas fijadas de antemano. 4. Geom. Dicho de… …   Diccionario de la lengua española

  • normal — [nôr′məl] adj. [L normalis < norma, a rule: see NORM] 1. conforming with or constituting an accepted standard, model, or pattern; esp., corresponding to the median or average of a large group in type, appearance, achievement, function,… …   English World dictionary

  • normal — I (regular) adjective according to rule, average, common, commonplace, conforming, conventional, customary, established, everyday, habitual, natural, orderly, ordinary, representative, routine, standard, standardized, true to form, typical,… …   Law dictionary

  • normal — UK US /ˈnɔːməl/ adjective ► usual, and what you would expect: »They were selling the good at half the normal price. »In normal circumstances, you should be able to decide this sort of thing without consulting your manager. »It is normal practice… …   Financial and business terms

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”