noncontradicţie

NONCONTRADÍCŢIE, noncontradicţii, s.f. Principiu fundamental al gândirii potrivit căruia despre un subiect este imposibil a afirma şi a nega acelaşi predicat în acelaşi timp şi sub acelaşi raport. – Din fr. non-contradiction.

Trimis de ana_zecheru, 08.06.2004. Sursa: DEX '98



noncontradícţie s. f. contradicţie

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



NONCONTRADÍCŢI//E f. Lipsă de con-tradicţie. ♢ Principiul noncontradicţieei principiu potrivit căruia nu se poate afirma şi nega concomitent acelaşi predicat care se raportează la un subiect. /<fr. non-contradiction

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



NONCONTRADÍCŢIE s.f. Principiu fundamental al gândirii potrivit căruia nu se poate afirma şi nega în acelaşi timp acelaşi predicat despre un subiect. [< fr. non-contradiction].

Trimis de LauraGellner, 25.11.2006. Sursa: DN



NONCONTRADÍCŢIE s. f. principiu fundamental al gândirii, potrivit căruia nu se poate afirma şi nega, în acelaşi timp, acelaşi predicat despre un subiect. (< fr. non-contradiction)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN