- nomă
- NÓMĂ1, nome, s.f. (med.) Stomatită cangrenoasă, specifică copiilor subalimentaţi şi oamenilor slăbiţi. – Din fr. noma.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NOMĂ2, nome, s.f. Diviziune administrativă în vechiul Egipt şi în Grecia actuală. – Din fr. nome.Trimis de ana_zecheru, 09.06.2004. Sursa: DEX '98nómă (boală, diviziune administrativă) s. f., g.-d. art. nómei; pl. nómeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNÓMĂ1 s.f. Cangrenă a unei mucoase (mucoasă), din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. [< fr. noma, cf. gr. nomein – a roade].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNNÓMĂ2 s.f. 1. (ist.) Diviziune administrativă în vechiul Egipt şi în Grecia. 2. v. nom. [< fr. nome, fr. nomos].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNNÓMĂ1 s. f. cangrenă a unei mucoase, din care se scurge un lichid cu miros neplăcut. (< fr. noma)Trimis de raduborza, 15.02.2009. Sursa: MDNNÓMĂ2 s. f. diviziune administrativă în Egiptul antic şi în Grecia actuală. (< fr. nome, gr. nomos)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.