- nomogramă
- NOMOGRÁMĂ, nomograme, s.f. (mat.) Reprezentare grafică în plan, folosind linii sau puncte cotate, a unei relaţii dintre două sau mai multe mărimi variabile, cu ajutorul căreia se pot determina rapid valorile unei mărimi în funcţie de valorile cunoscute ale celorlalte mărimi care intră în relaţia considerată. – Din fr. nomogramme.Trimis de ana_zecheru, 08.06.2004. Sursa: DEX '98NOMOGRÁMĂ s. (mat.) abacă. (nomogramă este o reprezentare grafică în plan.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimenomográmă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. nomográmei; pl. nomográmeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNOMOGRÁM//Ă nomogramăe f. mat. Reprezentare grafică a relaţiei de dependenţă dintre două sau mai multe variabile, care serveşte la determinarea valorii numerice a altor mărimi. /<fr. nomogrammeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNOMOGRÁMĂ s.f. (mat.) Reprezentare grafică a unei funcţii cu una sau mai multe variabile sau a unei ecuaţii cu trei sau mai multe variabile. ♢ Nomogramă carteziană = nomogramă raportată la un sistem de coordonate plane. [< fr. nomogramme, cf. gr. nomos – lege, gramma – scriere].Trimis de LauraGellner, 24.06.2005. Sursa: DNNOMOGRAMĂ s. f. reprezentare grafică plană, cu ajutorul unor linii gradate, a unei relaţii matematice între două sau mai multe mărimi variabile, servind, printr-o simplă citire, uneia dintre mărimi; abac (2). (< fr. nomogramme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.