nomenclatură

nomenclatură
NOMENCLATÚRĂ, nomenclaturi, s.f. 1. Totalitatea termenilor întrebuinţaţi într-o anumită specialitate sau într-un anumit domeniu de activitate, de obicei organizaţi metodic. 2. Listă, catalog etc. conţinând titluri de opere, nume proprii, denumiri ale obiectelor dintr-un domeniu (organizate într-un anumit fel). 3. spec. Schemă de organizare a unei instituţii conţinând enumerarea posturilor sau a instituţiilor care se află în subordine, sub tutela sa. – Din fr. nomenclature, lat. nomenclatura.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NOMENCLATÚRĂ s. v. terminologie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

nomenclatúră s. f., g.-d. art. nomenclatúrii; pl. nomenclatúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

NOMENCLATÚR//Ă nomenclaturăi f. 1) Totalitate a termenilor folosiţi într-un anumit domeniu (al ştiinţei, tehnicii, artei etc.). nomenclatură zoologică. 2) Listă, catalog care conţine enumerarea numelor unor obiecte, nume proprii etc. dintr-un domeniu. 3) Schemă a unei instituţii cu indicarea posturilor sau unităţilor din subordonarea sa. /<fr. nomenclature, lat. nomenclatura
Trimis de siveco, 14.11.2006. Sursa: NODEX

NOMENCLATÚRĂ2 s.f. (În fostul bloc comunist, pînă în 1989 / 1991) 1. Denumire dată celor mai importante funcţii de conducere. 2. Pătura conducătoare, privilegiată, din sistemul comunist. (cf. rus. nomenklatura) [după das große Wörterbuch der deutschen Sprache]
Trimis de tavi, 20.04.2005. Sursa: Neoficial

NOMENCLATÚRĂ s.f. 1. Totalitatea termenilor folosiţi într-o ştiinţă, într-o ramură a tehnicii etc. v. terminologie. 2. Listă, catalog cuprinzând titluri de opere, nume proprii etc. 3. Schemă de organizare a unei instituţii, conţinând enumerarea posturilor sau a instituţiilor aflate în subordinea sa. [cf. fr. nomenclature, germ. Nomenklatur, lat. nomenclatura].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

NOMENCLATÚRĂ s. f. 1. totalitatea termenilor folosiţi sistematic într-o ştiinţă, într-o ramură a tehnicii etc. 2. listă, catalog cuprinzând termeni, titluri de opere, nume proprii, numirile obiectelor, în special din domeniul tehnicii etc. 3. schemă de organizare a unei instituţii, conţinând enumerarea posturilor sau a instituţiilor în subordine; (p. ext.) persoanele care ocupă diferite funcţii în cadrul acestei scheme: (peior.) categorie privilegiată a vârfurilor politice într-un regim dictatorial. (< fr. nomenclature, germ. Nomenklatur, lat. nomenclatura)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • Nomenclatura — puede referirse a: Nomenclatura (Quimica). Nomenclatura (biología). Nomenclatura combinada, (NC) es la nomenclatura de mercancías del sistema aduanero común de la Unión Europea. Nomenclatura soviética, en la Unión Soviética de la época de Bresnev …   Wikipedia Español

  • nomenclatura — (Del lat. nomenclatūra). 1. f. Lista de nombres de personas o cosas. 2. Conjunto de las voces técnicas propias de una facultad. Nomenclatura química. 3. Ling. Serie de las voces lematizadas en un diccionario. nomenclatura biológica. f. Bot. y… …   Diccionario de la lengua española

  • nomenclatura — Método sistemático y uniforme para asignar nombres, utilizado en las disciplinas científicas para hacer clasificaciones, y evitar ambigüedades en los nombres, como la nomenclatura binomial en biología o la nomenclatura química. Diccionario Mosby… …   Diccionario médico

  • nomenclatura — sustantivo femenino 1. Conjunto de los términos técnicos de una disciplina científica: la nomenclatura química. Busco un libro de nomenclatura médica …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

  • Nomenclatura — can refer to: Nomenklatura the higher officials of the Soviet Union (note slightly different spelling) Nomenclatura Latin for List of names This disambiguation page lists articles associated with the same title. If an …   Wikipedia

  • nomenclatura — s.f. [dal lat. nomenclatura ]. [complesso sistematico dei termini relativi a una determinata scienza o disciplina, disposti secondo norme convenzionali: n. botanica, chimica ; tavole di n. ] ▶◀ terminologia. ‖ catalogazione, classificazione.… …   Enciclopedia Italiana

  • nomenclatura — s. f. 1. Vocabulário dos nomes. 2. Conjunto dos termos técnicos de uma arte ou ciência. 3. Arte de classificar os objetos de uma ciência e de lhes dar nome. 4. Catálogo; lista …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • Nomenclatura — (Del lat. nomenclatura.) ► sustantivo femenino 1 Conjunto de todas las palabras propias de una ciencia, de un arte o de una técnica: ■ aprenden la nomenclatura de los compuestos químicos. SINÓNIMO glosario 2 Lista de palabras ordenadas por temas …   Enciclopedia Universal

  • Nomenclatura D-L — Isómeros D y L del ácido láctico. La nomenclatura D L permite designar la configuración espacial absoluta de un enantiómero que posee un solo carbono asimétrico. Estos compuestos poseen dos formas estereoisómeras que son imágenes especulares no… …   Wikipedia Español

  • nomenclatura — no·men·cla·tù·ra s.f. CO 1. complesso sistematico dei nomi di una certa disciplina o di un determinato settore, ordinato secondo norme convenzionali: nomenclatura chimica, tassonomica, nosologica Sinonimi: terminologia. 2. estens., l insieme dei… …   Dizionario italiano

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”