nitrura — NITRURÁ, nitrurez, vb. I. tranz. A trata termochimic anumite oţeluri pentru a le mări duritatea la suprafaţă, prin încălzirea lor într o atmosferă de amoniac şi prin răcire lentă. – Din fr. nitrurer. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
azotură — AZOTÚRĂ, azoturi, s.f. Combinaţie chimică rezultată din amoniac; nitrură. – Din fr. azoture. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AZOTÚRĂ s. (chim.) nitrură. (azotură este o combinaţie a amoniacului.) Trimis de siveco, 05.08.2004.… … Dicționar Român
nitrurare — NITRURÁRE, nitrurări, s.f. Acţiunea de a nitrura şi rezultatul ei. – v. nitrura. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 nitruráre s. f. (sil. tru ), g. d. art. nitrurării; pl. nitrurări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
nitrurat — NITRURÁT, Ă, nitruraţi, ie, adj. (Despre anumite oţeluri) Tratat prin nitrurare. – v. nitrura. Trimis de cornel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român