aromă

aromă
ARÓMĂ, arome, s.f. Emanaţie a unor substanţe plăcut mirositoare (şi cu gust plăcut); miros tare şi plăcut; mireasmă, parfum. ♦ Substanţă care dă unui produs miros sau gust plăcut. – Din fr. arôme, lat. aroma.
Trimis de ana_zecheru, 01.02.2008. Sursa: DEX '98

Aromă ≠ miasmă, duhoare
Trimis de siveco, 01.02.2008. Sursa: Antonime

ARÓMĂ s. v. mireasmă.
Trimis de siveco, 01.02.2008. Sursa: Sinonime

arómă s. f., g.-d. art. arómei; pl. aróme
Trimis de siveco, 01.02.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

ARÓM//Ă aromăe f. Miros plăcut pătrunzător; mireasmă; parfum. [G.-D. aromei] /<fr. arôme, lat. aroma
Trimis de siveco, 01.02.2008. Sursa: NODEX

ARÓMĂ s.f. Emanaţie a unor substanţe plăcut mirositoare; miros tare şi plăcut; mireasmă, parfum. [< fr. arôme, it., lat., gr. aroma].
Trimis de LauraGellner, 01.02.2008. Sursa: DN

arómă (aróme), s.f. – Mireasmă, parfum. – Mr. arumă. ngr. ἄρωμα (Roesler 664; Murnu 7), probabil intrat în sec. XV sau XVI, prin intermediul terminologiei religioase. Der. aromată, s.f. (aromă, esenţă aromatică), din gr. ἀρώματις; sau din sl. aromatŭ; aromatic, adj., din fr. aromatique; aromatiza, vb.; aromeală, s.f. (înv., ispită; stare de somnolenţă, de somn uşor); aromi, vb. (a seduce, a ispiti; a aţipi, a adormi). Etimologia lui aromi "a dormi" prezintă dificultăţi semantice, pe care DAR nu le explică suficient; dar este şi mai dificilă cea propusă de Cihac, II, 195, plecînd de la cr. žmiriti "a închide ochii".
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

arómă (aróme), s.f. – Plantă, rodul-pămîntului (Arum maculatum). – var. arumă, aron, barba-lui-Aron. Numele ştiinţific al plantei, pronunţat ca în fr. arum sau în germ. Aron şi confundat cu aromă "aromă". cf. sb. aron.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

ARÓMĂ s. f. 1. emanaţie a unor substanţe mirositoare; parfum. 2. substanţa însăşi. (< fr. arome, lat., gr. aroma)
Trimis de raduborza, 01.02.2008. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?
Synonyms:
, , , , , , , / , , ,


Look at other dictionaries:

  • Aroma — Sn std. (17. Jh.) Entlehnung. Entlehnt aus l. arōma Gewürz , dieses aus gr. árōma, dessen Herkunft ungeklärt ist. Aromata Duftkräuter, Spezereien ist eine schon wesentlich frühere Entlehnung aus dem Plural des Wortes heute nicht mehr üblich.… …   Etymologisches Wörterbuch der deutschen sprache

  • Aroma SA — ist einer der größten weinverarbeitenden Betriebe in Moldawien und wurde im Jahr 1898 gegründet. Der Betrieb ist nach der internationalen Qualitätsmanagementnorm ISO 9001 zertifiziert. Die Weinbrandproduktion ist in der Region Codru von Moldawien …   Deutsch Wikipedia

  • aroma — aróma ž DEFINICIJA 1. ugodan, lagan miris ob. začina i napitaka [aroma kave] 2. pren. ono što podsjeća, prizvuk, prikus [aroma nostalgije] SINTAGMA aroma terapija med. terapija mirisnim uljima koja poboljšavaju opće stanje organizma i stvaraju… …   Hrvatski jezični portal

  • Aroma — A*ro ma, n. [L. aroma, Gr. ?: cf. OE. aromaz, aromat, spice, F. aromate.] 1. The quality or principle of plants or other substances which constitutes their fragrance; agreeable odor; as, the aroma of coffee. [1913 Webster] 2. Fig.: The fine… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • aRoma B&B — (Рим,Италия) Категория отеля: Адрес: Via Palestro 49, Вокзал Термини, 00185 Рим, Италия …   Каталог отелей

  • aroma — /a rɔma/ s.m. [dal lat. aroma, gr. árōma ] (pl. aromi, ant. aròmati ). 1. [spec. al plur., nome generico di sostanze odorose, spesso di sapore gradevole, usate come profumi o per condimento] ▶◀ essenza, spezia, [spec. al plur.] odore. 2.… …   Enciclopedia Italiana

  • aroma — ‘Olor muy agradable’. En el español actual se emplea exclusivamente en masculino: «A su paso esparcía un aroma afrutado» (Hayen Calle [Méx. 1993]). Debe evitarse hoy su uso en femenino (⊕ la aroma), debido en muchos casos al influjo del catalán …   Diccionario panhispánico de dudas

  • aroma — (n.) early 13c., fragrant substance, from L. aroma sweet odor, from Gk. aroma seasoning, any spice or sweet herb, of unknown origin. Meaning fragrance is from 1814. A hypercorrect plural is aromata …   Etymology dictionary

  • aroma — 1. Aroma now denotes any pleasant smell, as befits a word that originally meant ‘spice’ (13c to 18c), and has given rise to aromatherapy, ‘massage or other treatment using extracts and essential oils’, which likewise befits the special meaning of …   Modern English usage

  • aroma — sustantivo masculino 1. Olor agradable: Percibía el aroma del café recién hecho. No me gusta el aroma de las rosas. Sinónimo: perfume. Antónimo: hedor …   Diccionario Salamanca de la Lengua Española

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”