- armătură
- ARMĂTÚRĂ, armături, s.f. 1. Totalitatea barelor metalice prinse între ele care întăresc o construcţie (de beton armat). ♦ Construcţie care susţine o galerie subterană. 2. Totalitatea pieselor metalice ale unei instalaţii alcătuite din ţevi sau conducte. 3. Totalitatea aparatelor şi dispozitivelor de comandă, de control, de siguranţă etc., montate la o instalaţie, la o maşină etc. ♦ Ansamblul conductoarelor unui condensator electric. ♦ Înveliş protector al unui cablu electric. 4. (biol.; în sintagma) Armătură bucală = totalitatea pieselor anatomice care alcătuiesc aparatul bucal al insectelor şi crustaceelor. – Din fr. armature, lat. armatura (după armă).Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98ARMĂTÚRĂ s. v. armură.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeARMĂTÚRĂ s. v. arsenal.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimearmătúră (tehn.) s. f., g.-d. art. armătúrii; pl. armătúriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficARMĂTÚR//Ă armăturăi f. 1) Ansamblu de bare metalice, care întăresc o construcţie de beton armat. 2) Ansamblul elementelor de susţinere a unei lucrări miniere subterane. 3) Totalitate a pieselor metalice ale unor instalaţii alcătuite din ţevi, conducte etc. 4) Totalitate a aparatelor de control (de comandă, de siguranţă etc.), montate la o instalaţie sau la o maşină. 5) Îmbrăcăminte metalică de protecţie a unui cablu electric. 6) Fiecare dintre conductoarele unui condensator electric. [G.-D. armăturii] /<lat. armatura, fr. armatureTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXARMĂTÚRĂ s.f. Ansamblu de bare metalice care se pun la construcţiile de beton armat pentru a le întări. ♦ Totalitatea pieselor metalice ale unor instalaţii alcătuite din ţevi sau conducte. ♦ Construcţie de lemn, de zidărie etc., servind la întărirea pereţilor unei galerii subterane. [pl. -ri. / cf. fr. armature, it., lat. armatura, după armă].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNARMĂTÚRĂ s. f. 1. ansamblu de bare metalice dintr-un element de beton armat. 2. totalitatea pieselor metalice ale unor instalaţii alcătuite din ţevi sau conducte. 3. construcţie de lemn, de zidărie etc. servind la întărirea pereţilor unei galerii subterane. 4. fiecare dintre plăcile conducătoare ale unui condensator electric. 5. înveliş metalic protector al unui cablu electric. 6. armătură (bucală) = totalitatea părţilor care formează aparatul bucal al insectelor, crustaceelor. 7. (fig.) ceea ce susţine, serveşte ca bază diferitelor părţi ale unui tot; osatură (3), schelet (3). (< fr. armature, lat. armatura)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.