neohegelianism

NEOHEGELIANÍSM s.n. Curent fiiozofic contemporan apărut în Anglia în a doua jumătate a sec. XIX, care dezvoltă studiul filozofiei lui Hegel. Sau: care preia anumite elemente ale filozofiei lui Hegel. [pr.: ne-o-he-ghe-li-a-] – Din fr. néo-hégélianisme.

Trimis de LauraGellner, 08.06.2004. Sursa: DEX '98



neohegelianísm s. n. (sil. ne-o-, -li-a-) [-ge- pron. germ. -ghe-]

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



NEOHEGELIANÍSM n. (în sec. XIX şi începutul sec. XX) Curent filozofic care, re-considerând hegelianismul, păstrează ideile de bază ale acestuia. [Sil. ne-o-he-ge-li-a-] /<fr. néo-hégélianisme

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



NEOHEGELIANÍSM s.n. Curent filozofic contemporan idealist, care, sub lozinca "reîntoarcerii la Hegel", înlocuieşte idealismul obiectiv al filozofiei acestuia cu un idealism subiectiv, deformând dialectica hegeliană. [pron. -ghe-li-a-. / cf. fr. néo-hégélianisme].

Trimis de LauraGellner, 22.06.2005. Sursa: DN



NEOHEGELIANÍSM s. n. curent filozofic contemporan apărut în Anglia, care stimulează studiul filozofiei lui Hegel, dar preia din aceasta laturile ce ţin de sistemul său idealist, interpretându-le în spirit subiectivist. (< fr. néo-hégélianisme)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN