neobedient

NEOBEDIÉNT, -Ă, neobedienţi, -te, adj. (livr.) Care nu este supus, ascultător. [pr.: ne-o-be-di-ent] – Ne- + obedient.

Trimis de LauraGellner, 20.04.2009. Sursa: DEX '98



neobediént adj. m. obedient

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



NEOBEDIÉN//T neobedienttă (neobedientţi, neobedientte) livr. Care nu este supus; neascultător. [Sil. ne-o-be-di-ent] /ne- + obedient

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX