nene

NÉNE s.m. 1. (pop. şi fam.) Termen de respect cu care se adresează un copil sau o persoană mai tânără unui bărbat mai în vârstă sau unui frate mai mare; neică. ♦ (reg.) Termen de respect folosit de nepoţi pentru a vorbi cu (sau despre) un unchi. 2. (fam.) Termen de adresare prin care se exprimă o dezaprobare, o surprindere plăcută. 3. (fam.) Termen întrebuinţat în cursul unei povestiri sau conversaţii şi care, fără a fi adresat unei persoane anumite, exprimă mirare, satisfacţie etc. [var.: nea s.m.] – cf. bg. nenja, scr. nena.

Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX '98



NÉNE s. 1. bade, (pop.) neică, (reg.) uică, (prin Olt. şi Ban.) nană. (Unui om mai în vârstă i se spune nene.) 2. (prin Transilv.) tete. (Unui frate mai în vârstă i se spune la ţară nene.)

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



NÉNE s. v. părinte, tată.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



néne s. m., art. nénea, g.-d, art. lui nénea (şi nea + nume propriu)

Trimis de siveco, 19.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic



NÉNE m. pop. (cuvânt de adresare a unei persoane tinere către un bărbat mai în vârstă). [var. nea] /cf. bulg. nenja, sb. nena

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



néne adv. (pop.) exprimă dezaprobarea, surprinderea neplăcută.

Trimis de blaurb, 02.08.2006. Sursa: DAR