armată

armată
ARMÁTĂ, armate s.f. 1. Totalitatea forţelor militare ale unui stat; oaste, oştire, armie. ♦ Mare unitate militară, compusă din câteva corpuri şi unităţi din diferite arme; p. gener. unitate militară. ♦ Serviciu militar; militărie, cătănie. 2. fig. Colectivitate care acţionează în vederea unui scop comun. Armata păcii. ♦ Mulţime, ceată, cârd, şir. – Din it. armata.
Trimis de ana_zecheru, 05.11.2004. Sursa: DEX '98

ARMÁTĂ s. (mil.) 1. oaste, oştire, putere, trupe (pl.), (înv. şi reg.) armadă, şirag, tabără, (înv.) armie, ordie, ostăşime, oştime, silă, tărie, (fig.) sabie. (Oraşul a fost cucerit de armată duşmană.) 2. militărie, (înv. şi pop.) ostăşie, (reg.) miliţie, (Transilv.) cătănie, (înv.) voinicie. (Merge la armată.) 3. militărie, stagiu, serviciu militar, (pop. şi fam.) cătănie, (înv.) oştenie, soldăţie. (Îşi face armată la...)
Trimis de siveco, 31.07.2008. Sursa: Sinonime

ARMÁTĂ s. v. grămadă, mulţime.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

armátă s. f., pl. armáte
Trimis de siveco, 13.01.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

generál de armátă s. m. + prep. + s. f., pl. generáli de armátă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ARMÁT//Ă armatăe f. 1) Totalitate a forţelor militare ale unui stat; oaste; oştire. ♢ A face armatăa a executa serviciul militar. 2) Formaţie militară operativă alcătuită din mai multe unităţi tactice. 3) Colectivitate care acţionează în vederea unui scop comun. 4) pop. Mulţime de indivizi; grămadă. [G.-D. armatei] /<it. armàta
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ARMÁTĂ s.f. 1. Totalitatea unităţilor militare şi a serviciilor lor dintr-un stat; oaste. ♦ Mare unitate militară formată din mai multe corpuri de armată şi din unităţi din diferite arme. 2. (fig.) Mare colectivitate de oameni (acţionând pentru un scop comun); masă. ♦ Mulţime; ceată; şir. [După it. armata, fr. armée].
Trimis de LauraGellner, 23.04.2007. Sursa: DN

ARMÁTĂ s. f. 1. totalitatea forţelor militare ale unui stat; oaste. ♢ serviciu militar. ♢ mare unitate operativă formată din mai multe unităţi de arme întrunite. 2. (fig.) mare colectivitate de oameni; mulţime, ceată. (< it. armata)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • armata — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. ż Ia, CMc. armataacie {{/stl 8}}{{stl 7}} ciężka broń artyleryjska składająca się z długiej lufy spoczywającej na lawecie; wystrzeliwane z niej pociski mają płaski tor lotu; rodzaj działa : {{/stl 7}}{{stl 10}}Armata… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • Armata — ARMATA, æ, Gr. Ἐνόπλιος, ου, oder ὁπλοφοροῦσα, ης, ein Beynamen der Venus, welche zu Lacedämon ihre Kapelle hatte, die ihr die Einwohner solcher Stadt aufrichteten, als sie die Messenier belagert hielten, diese aber unterdessen Gelegenheit fanden …   Gründliches mythologisches Lexikon

  • ARMATA — Venus a Lacedaemoniis culta fuit, de qua Lactantius, l. 1. de falsa relig. c. 20. Cum Messenios obsiderent Lacedaemonii, et illi furtim, deceptis obsessoribus, egressi ad diripiendam Lacedaemonem cucurrissent, a Spartams mulieribus fusi,… …   Hofmann J. Lexicon universale

  • armata — s.f. [part. pass. femm. di armare ]. 1. (milit.) [grande unità complessa, logisticamente autonoma e alle dipendenze di un solo comandante] ▶◀ esercito. 2. (marin., aeron.) [complesso delle navi o degli aerei da guerra di una nazione] ▶◀ flotta …   Enciclopedia Italiana

  • armata — ×armatà sf. (2) žr. armota: Kad tik liuobs pradėti šaudyti iš armãtų, mes tūjaus liuobam bėgti už jaujo į daubą Grg. Statys tave prie armãtų JD121. Aukštais kalnais jodydami armatas riktavo KlvD140 …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • armata — ar·mà·ta s.f. TS milit. 1. in marina, forza navale composta da più unità ordinate sotto un unico comando | flotta navale di uno stato 2. esercito, complesso di unità militari terrestri o aeree: l armata napoleonica, l armata aerea {{line}}… …   Dizionario italiano

  • armata — ż IV, CMs. armataacie; lm D. armataat «broń artyleryjska o długiej lufie, odznaczająca się dużą donośnością i dużą prędkością pocisku, przy płaskim torze jego lotu; stosowana w walce naziemnej, morskiej i powietrznej; działo» Armata czołgowa,… …   Słownik języka polskiego

  • armata —   , armatum, armatus   L. armed.   1) Lower glume has stiff hairs on its margin. Andropogon armatus, Aristida armata, Dichanthium armatum   2) a ring of thorns at the node. Arundinaria armata …   Etymological dictionary of grasses

  • Armata, S. (1) — 1S. Armata, (14. Febr.), eine Martyrin zu Alexandria. S. S. Bassus …   Vollständiges Heiligen-Lexikon

  • armata — armota statusas T sritis Gynyba apibrėžtis Pirmųjų pabūklų pavadinimas XIV a. pr. (Rusija). Tai buvo įtvirtintas mediniame stove vamzdis. Vamzdį gamindavo iš kaustytų geležies lakštų, kuriuos susukdavo į tūtą, suvirindavo ir sutvirtindavo… …   Artilerijos terminų žodynas

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”