neintenţionát — adj. m. (sil. ţi o ), pl. neintenţionáţi; f. sg. neintenţionátã, pl. neintenţionáte … Romanian orthography
involuntar — INVOLUNTÁR, Ă, involuntari, e, adj. (Adesea adverbial) Care este făcut fără voie, neintenţionat. – Din fr. involontaire, lat. involuntarius. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Involuntar ≠ intenţionat, voluntar, voit Trimis de siveco … Dicționar Român
greşeală — GREŞEÁLĂ, greşeli, s.f. Faptă, acţiune etc. care constituie o abatere (conştientă sau involuntară) de la adevăr, de la ceea ce este real, drept, normal, bun (şi care poate atrage după sine un rău, o neplăcere); eroare; (concr.) ceea ce rezultă în … Dicționar Român
intenţionat — INTENŢIONÁT, Ă, intenţionaţi, te, adj. Cu intenţie, cu un anumit gând; anume plănuit, voit, deliberat. ♢ expr. Bine (sau rău) intenţionat = (despre oameni) cu intenţii bune (sau rele), urmărind scopuri bune (sau rele). [pr.: ţi o ] – v.… … Dicționar Român
serviciu — SERVÍCIU, servicii, s.n. 1. Acţiunea de a servi; muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva. 2. Ocupaţie pe care o are cineva în calitate de salariat; slujbă. 3. Subdiviziune în administraţia internă a unei instituţii, întreprinderi etc.,… … Dicționar Român
vedere — VEDÉRE, vederi, s.f. I. 1. Faptul de a (se) vedea; percepere a imaginilor cu ajutorul văzului; vedenie. ♢ loc. adv. La vedere = în văzul tuturor, în public, deschis. Din vedere = a) (numai) privind; (numai) după înfăţişare, fără a l fi cunoscut… … Dicționar Român
voie — VÓIE, (rar) voi, s.f. 1. Voinţă, vrere, intenţie. ♢ loc. adv. Cu voie sau cu voia (cuiva) = intenţionat, din proprie iniţiativă, dinadins. Fără (de) voie sau fără voia mea (ori ta, sa etc.) = involuntar, neintenţionat. Peste voia... = împotriva… … Dicționar Român
voit — VOÍT, Ă, voiţi, te, adj. Realizat în mod intenţionat; făcut după voie. – v. voi2. Trimis de bogdanrsb, 26.07.2002. Sursa: DEX 98 Voit ≠ neintenţionat, nevoit, silit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime VOÍT adj., adv. v. intenţionat … Dicționar Român
voluntar — VOLUNTÁR, Ă, voluntari, e, adj., s.m. I. adj. (Despre oameni şi manifestările lor) 1. Care acţionează de bunăvoie, din proprie iniţiativă, nesilit de nimeni, în mod conştient; (despre acţiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere. ♢ Act… … Dicționar Român
