- negociere
- NEGOCIÉRE, negocieri, s.f. Acţiunea de a negocia şi rezultatul ei; negociaţie. [pr.: -ci-e-] – v. negocia.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NEGOCIÉRE s. 1. (înv.) negociaţie. (ă unei tran-zacţii.) 2. (la pl.) tratative (pl.), (înv.) trataţie. (S-au purtat negociere pentru încheierea unui tratat.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimenegociére s. f. (sil. -ci-e-), g.-d. art. negociérii; pl. negociériTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNEGOCIÉR//E negocierei f. 1) v. A NEGOCIA. 2) la pl. Tratative purtate în vederea încheierii unui acord sau a unei convenţii. [Sil. -ci-e-] /v. a negociaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNEGOCIÉRE s.f. Acţiunea de a negocia şi rezultatul ei. ♦ Tratative, discuţie, tratare. ♢ Negocieri diplomatice = tratative duse în vederea încheierii unor convenţii internaţionale. ♦ Cumpărare, vânzare. [pron. -ci-e-. / < negocia].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNNEGOCIÉRE s. f. 1. acţiunea de a negocia. ♢ (pl.) tratative. o ři diplomatice = tratative duse în vederea încheierii unor convenţii internaţionale. 2. cumpărare, vânzare. (< negocia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.