- negativ
- NEGATÍV, -Ă, negativi, -e, adj., s.n. I. adj. 1. Care exprimă o negare sau un refuz, care neagă ceva. 2. Lipsit de însuşiri bune, de calităţi, rău; care produce rău, care este periculos. 3. (Despre numere, mărimi scalare etc.) Care este mai mic decât zero (sau egal cu zero); care se notează în scris cu semnul minus. 4. (Despre electricitate, sarcini electrice) Care apare la anodul unui element generator electrochimic. II. s.n. Imagine fotografică obţinută pe un material (film, hârtie etc.), la care distribuţia luminii şi a umbrei este inversă în raport cu cea reală; p. ext. placă, film, sau hârtie fotografică pe care s-a obţinut o asemenea imagine. – Din it. negativo, lat. negativus, fr. negatif, germ. negativ.Trimis de cata, 31.01.2001. Sursa: DEX '98Negativ ≠ afirmativ, pozitivTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeNEGATÍV adj. 1. v. defavorabil. 2. v. dăunător. 3. v. minus.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenegatív adj. m., pl. negatívi; f. sg. negatívă, pl. negatíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficnegatív s. n., pl. negatíveTrimis de siveco, 10.04.2008. Sursa: Dicţionar ortograficNEGATÍV1 n. 1) Imagine fotografică în care distribuţia luminii şi a umbrei este inversă celei reale. 2) Material fotografic pe care s-a obţinut o astfel de imagine. /<it. negativo, lat. negativus, fr. négatif, germ. NegativTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNEGATÍV2 negativă (negativi, negative) (în opoziţie cu pozitiv şi afirmativ) 1) şi adverbial Care neagă ceva; care conţine o negaţie; care exprimă o contestare sau un refuz. Răspuns negativ. 2) Care este lipsit de însuşiri bune; rău. ♢ Erou negativ erou într-o operă artistică, care cumulează calităţi considerate ca rele. 3) Care cauzează sau poate cauza un rău; dăunător. Influenţă negativă. 4) mat. (despre valori numerice) Care este mai mic decât zero şi se notează cu semnul minus. Mărime negativă. ♢ Semn negativ semnul minus folosit pentru caracterizarea numerelor negative. 5) med. (despre analize, reacţii, probe) Care nu adevereşte prezenţa în organism a unui agent patogen. /<it. negativo, lat. negativus, fr. négatif, germ. negativTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNEGATÍV, -Ă adj. 1. (op. p o z i t i v) Care neagă, care tăgăduieşte ceva. 2. Care reprezintă o negaţie. ♦ (log.; despre judecăţi) Care enunţă lipsa apartenenţei însuşirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ♦ Ostil progresului; distructiv. 3. (Despre numere) Mai mic decât zero. // s.n. 1. Imagine obţinută prin expunerea la lumină, developarea şi fixarea unei varietăţi de material fotografic fotosensibil, caracterizată prin redarea inversată a tonurilor şi a laturilor subiectului fotografiat; (p. ext.) hârtie fotografică, placă, film care conţine o astfel de imagine. 2. (Poligr.) Literă albă pe fond închis. [< lat. negativus, cf. fr. négatif].Trimis de LauraGellner, 22.06.2005. Sursa: DNNEGATÍV, -Ă I. adj. 1. care neagă, tăgăduieşte ceva. 2. care reprezintă o negaţie. ♢ (log.; despre judecăţi) care enunţă lipsa apartenenţei însuşirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ♢ ostil progresului; distructiv. 3. (despre numere) mai mic decât zero. II. s. n. 1. imagine obţinută pe un material fotosensibil, prin redarea inversată a tonurilor şi a laturilor subiectului fotografiat. 2. (poligr.) literă albă pe fond închis. (< fr. négatif, lat. negativus, germ. negativ)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.
