necurăţie

necurăţie
NECURĂŢÍE, necurăţii, s.f. (înv.) Murdărie, necurăţenie. – Ne- + curăţie.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

NECURĂŢÍE s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, jeg, josnicie, mişelie, mârşăvie, murdărie, necurăţenie, nelegiuire, ne-mernicie, netrebnicie, ticăloşie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

necurăţíe s. f., art. necurăţía, g.-d. art. necurăţíei; (lucruri, fapte) pl. necurăţíi, art. necurăţíile
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cura — CURÁ1, curéz, vb. I. tranz. (Rar) A îngriji, a trata un bolnav sau o boală. ♦ refl. A se supune unui tratament medical, unei cure. – Din germ. kurieren. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CURÁ2, curéz, vb. I. tranz. (reg.) A… …   Dicționar Român

  • murdărie — MURDĂRÍE, murdării, s.f. 1. Stare a ceea ce este murdar (1); (concr.) strat de necurăţenie care acoperă sau îmbâcseşte ceva; resturi nefolositoare; gunoi. ♦ Excremente. 2. fig. Caracter, comportare, faptă vrednică de dispreţ, degradantă, josnică; …   Dicționar Român

  • necurăţime — necurăţíme s.f. (înv.) necurăţie (v.). Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • ticăloşie — TICĂLOŞÍE, ticăloşii, s.f. 1. Stare de decădere morală; p. ext. faptă comisă de un om ticălos (1), faptă josnică; nemernicie, mârşăvie, ticăloşenie, josnicie. 2. (înv.) Mizerie, sărăcie; nefericire, nenorocire. – Ticălos + suf. ie. Trimis de ana… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”