Dicționar Român. 2013.
intemperanţă — INTEMPERÁNŢĂ, intemperanţe, s.f. (livr.) Necumpătare, netemperanţă. – Din fr. intempérance, lat. intemperantia. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 intemperánţă s. f., g. d. art. intemperánţei; (manifestări) pl. intemperánţe … Dicționar Român
cumpăt — CÚMPĂT, s.n. 1. Echilibru sufletesc, judecată dreaptă, stăpânire de sine; cumpătare. 2. (Rar) încercare grea la care este supus cineva. 3. (înv.; în expr.) Pe sub cumpăt = pe ascuns; cu vicleşug. – lat. compitus (= computus socoteală ). Trimis de … Dicționar Român
exces — EXCÉS, excese, s.n. 1. Exagerare, abuz; p. ext. lipsă de cumpătare, de măsură. ♢ expr. Exces de zel = zel exagerat. 2. (În unele state) Act de violenţă, săvârşit de unul dintre soţi faţă de celălalt, de natură a constitui motiv de divorţ. – Din… … Dicționar Român
netemperanţă — NETEMPERÁNŢĂ s.f. v. INTEMPERANŢĂ. (livr.) Necumpătare, netemperanţă. [DEX 98] Trimis de gall, 14.02.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
