necitit

NECITÍT adj. v. TĂIA (I. 1.). A despărţi, a separa ceva în bucăţi cu ajutorul unui obiect tăios sau prin diferite procedee fizice şi chimice; a diviza, a scinda, a despica, a fragmenta, a îmbucătăţi. ♢ expr. A-şi tăia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = a-şi primejdui situaţia printr-o acţiune negândită. A tăia nodul gordian = a găsi soluţia unei probleme grele, a rezolva, a clarifica o situaţie încurcată. Poţi să tai lemne pe dânsul, se spune despre cineva care doarme adânc. ♦ spec. A desprinde, a desface filele unei cărţi necitite, unite la margini. [DEX '98]

Trimis de gall, 08.02.2008. Sursa: Neoficial