nebântuit

NEBÂNTUÍT, -Ă, nebântuiţi, -te, adj. (înv. şi reg.) Liniştit, netulburat; nevătămat, teafăr, întreg. – Ne- + bântuit.

Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX '98



NEBÂNTUÍT adj. v. intact, întreg, neatins, nevătămat, sănătos, teafăr, valid, zdravăn.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



nebântuít adj. m., pl. nebântuíţi; f. sg. nebântuítă, pl. nebântuíte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic