- neamţ
- NEAMŢ, nemţi, s.m. (pop.) German sau austriac. ♢ expr. (fam.) A lua (sau a fura) luleaua neamţului = a se îmbăta. – Din sl. nĕmĩcĩ.Trimis de claudia, 18.10.2007. Sursa: DEX '98NEAMŢ s. v. german.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeneamţ s. m., pl. nemţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNEAMŢ nemţi m. pop. Persoană care face parte din populaţia de bază a Germaniei sau este originară din Germania; german. /<sl. nĕmiciTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXneamţ, nemţi, s.m. (pop.) 1. german sau austriac. 2. străin (din apus). 3. persoană îmbrăcată în haine orăşeneşti. 4. (art.) numele unui dans popular şi melodia după care se execută acest dans.Trimis de blaurb, 27.07.2006. Sursa: DARneámţ (némţi), s.m. – 1. German. – 2. Străin. sl. nĕmĭcĭ, din nĕmŭ "barbar", cf. neam (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Tiktin), cf. ngr. νέμτζης, bg. nĕmec, alb. nemets, mag. nemet, pol. niemiec. – Der. nemţoaică, s.f. (germană; dădacă, guvernantă; călţunaş, Tropaeolum; plantă, Delphinium elatum); nemţesc, adj. (german); nemţeşte, adv. (în germană); nemţie, s.f. (mulţime de germani; înv., în limba germană); nemţime (var. nemţărie), s.f. (colectivitate de germani); nemţi, vb. (a germaniza); nemţişor, s.m. (plantă, Delphinium elatum); nemţean, s.m. (locuitor al regiunii Neamţ din Moldova; călugăr al mănăstirii Neamţu).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.