- nea
- NEA1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă la mers, se cheamă, se opresc sau se gonesc unele animale domestice. – cf. n a .Trimis de LauraGellner, 06.06.2004. Sursa: DEX '98NEA2 s.f. (înv., reg. şi în limbajul poetic) Zăpadă. ♢ loc. adj. De nea = alb strălucitor ca zăpada. [var.: neáuă s.f.] – lat. nix, nivis.Trimis de LauraGellner, 02.04.2009. Sursa: DEX '98NEA3 s.m. v. nene.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NEA s. v. zăpadă.Trimis de siveco, 21.09.2008. Sursa: Sinonimenea interj.Trimis de siveco, 10.10.2007. Sursa: Dicţionar ortograficnea s. f., art. neáuaTrimis de siveco, 08.03.2008. Sursa: Dicţionar ortograficnea s. m. v. neneTrimis de siveco, 11.12.2008. Sursa: Dicţionar ortograficNEA1 f. poet. Precipitaţie atmosferică în formă de fulgi albi, ce se aşterne pe pământ; zăpadă. [art. neaua] /<lat. nix, nivisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNEA2 interj. (se foloseşte, deseori repetat, pentru a chema un câine). /cf. naTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXnea s.f. (pop.) 1. zăpadă. 2. promoroacă.Trimis de blaurb, 27.07.2006. Sursa: DARneá s.f. – Zăpadă. – var. neauă. Mr. neao, megl. nęuă, istr. nęwu. lat. nĭvem (Puşcariu 1160; Candrea-Dens., 1211; REW 5936; Unbegaun, Orbis, II, 347-51), cf. vegl. nai, it., port. neve, prov., cat. neu, v. fr. noif, sp. nieve. – Der. îneua, vb. (a se umple cu zăpadă); neios, s.m. (decembrie), din lat. nĭνōsus (Pascu, Arch. rom., VI, 261; REW 5935), cf. it., sp. port. nevoso.Trimis de blaurb, 25.05.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.