- navetă
- NAVÉTĂ1, navete, s.f. 1. Instrument de forma unui ac lung cu care se lucrează plase, fileuri. 2. Parcurgerea de către o persoană a unui drum dus şi întors, cu regularitate, de obicei între două localităţi (relativ apropiate). A face naveta. 3. Vehicul de transport în comun care asigură legătura între două puncte relativ apropiate, efectuând regulat drumuri dus şi întors. 4. Obiect (în formă de ladă compartimentată) care serveşte la transportul unor produse alimentare. – Din fr. navette.Trimis de cornel, 04.06.2004. Sursa: DEX '98NAVÉTĂ2, navete, s.f. Plantă oleaginoasă înrudită cu rapiţa, cu frunze late acoperite cu peri şi cu seminţe mici, de culoare castanie (Brassica rapa oleifera). – Din fr. navette.Trimis de cornel, 04.06.2004. Sursa: DEX '98NAVÉTĂ s. 1. v. suveică. 2. v. andrea.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeNAVÉTĂ s. v. rapiţă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenavétă (obiect, călătorie, plantă) s. f., pl. navéteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNAVÉT//Ă navetăe f. 1) Instrument de forma unui ac lung pentru împletirea plaselor şi a fileurilor; igliţă. 2) Drum parcurs cu regularitate într-o direcţie şi în cealaltă. ♢ A face navetăa a circula cu regularitate pe acelaşi drum în ambele sensuri. 3) Vehicul de transport în comun care circulă regulat (dus şi întors) între două localităţi, de obicei apropiate. /<fr. navetteTrimis de siveco, 23.10.2006. Sursa: NODEXNAVÉTĂ1 s.f. 1. Suveică. 2. Ac special pentru lucrat fileu. 3. Vehicul de transport în comun, grup de vagoane sau garnitură de tren care circulă regulat, dus şi întors, între aceleaşi localităţi. ♦ Drumuri făcute des, periodic, între două localităţi. ♢ A face naveta = a străbate regulat aceeaşi distanţă în ambele sensuri. 4. Ladă compartimentată cu care se transportă unele produse alimentare. [< fr. navette].Trimis de LauraGellner, 16.11.2006. Sursa: DNNAVÉTĂ2 s.f. Plantă oleaginoasă înrudită cu rapiţa, cu frunze late şi seminţe mici, castanii. [< fr. navet].Trimis de LauraGellner, 16.11.2006. Sursa: DNNAVÉTĂ1 s. f. 1. suveică. 2. ac special pentru lucrat fileuri. 3. vehicul de transport în comun, grup de vagoane sau garnitură de tren, vapor care circulă regulat, dus şi întors, între aceleaşi localităţi. o navetă spaţială = vehicul spaţial cu echipaj, conceput să decoleze şi să evolueze ca o navă cosmică, revenind pe pământ prin aterizare. ♢ deplasare dus şi întors a aceluiaşi mijloc de transport, între două localităţi. o a face ă = a străbate regulat aceeaşi distanţă în ambele sensuri. 4. ladă standarizată cu care se transportă unele produse alimentare. (< fr. navette)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNNAVÉTĂ2 s. f. 1. plantă oleaginoasă înrudită cu rapiţa, cu frunze late şi seminţe mici, castanii. 2. plantă paotoageră cu rădăcini comestibile. (< fr. navet)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.