namestnic

namestnic
naméstnic s. m., pl. naméstnici
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

naméstnic1, naméstnici, s.m. (înv.) locţiitor sau reprezentant al unui funcţionar într-o funcţie importantă (laică sau bisericească); mandatar.
Trimis de blaurb, 19.07.2006. Sursa: DAR

naméstnic2, -ă, adj. (înv.) 1. de rang inferior, subordonat. 2. care se comportă necivilizat; brutal, bădăran, grosolan.
Trimis de blaurb, 19.07.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • nămestie — năméstie ( ii), s.f. – Subordonare, oportunitate. – var. nemestie. sl. namĕstije, din mjesto loc (Cihac, II, 209; Berneker, II, 52). – Der. nămestenie, s.f. (accesoriu), cf. sb. namestenie instalaţie (Scriban); namesnic (var. namestnic,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”