- nalbă
- NÁLBĂ, nalbe, s.f. Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia malvaceelor, care cresc spontan ori se cultivă ca plante decorative şi medicinale. – lat. malva.Trimis de ana_zecheru, 02.06.2004. Sursa: DEX '98NÁLBĂ s. (bot.) 1. (Althaea rosea) (reg.) rujă, rujulină. 2. (Malva silvestris) (reg.) mălăuţ, colăceii-babei (pl.).Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: SinonimeNÁLBĂ s. v. caşul-popii, salvie-albă.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimenálbă s. f., g.-d. art. nálbei; pl. nálbeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficnálbă de grădínă s. f. + prep. + s. f. + adj.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficnálbă máre s. f.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNÁLB//Ă nalbăe f. Plantă erbacee cu tulpina erectă ramificată, cu frunze palmat lobate şi cu flori roşii, cu dungi negre. ♢ nalbă- mare nalbă cu tulpina foarte înaltă, cu frunze păroase pe ambele părţi şi cu flori albe-roz. nalbă-de-grădină plantă erbacee cu tulpina erectă şi înaltă, cu frunze zbârcite, dinţate şi cu flori purpurii; rujalină. [G.-D. nalbei] /<lat. malvaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXnálbă (nálbe), s.f. – Plantă din familia malvaceelor (Malva silvestris). – Mr. nalbă. lat. malva (Densusianu, Hlr., 103; Puşcariu 1150; Candrea-Dens., 1199; Candrea, Revista critică, VII, 85; REW 5274), cf. it., prov., cat., sp., port. malva, sard. narba. – Der. nălbar, s.m. (fluture, Pieris crataegi), pe care Tiktin îl dă ca der. din alb.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.