- naiv
- NAÍV, -Ă, naivi, -e, adj. (Despre oameni; adesea adverbial şi substantivat) 1. Lipsit de experienţă şi de prefăcătorie, simplu, natural, credul şi sincer. ♦ Care arată, denotă naivitate (1). 2. (peior.) Lipsit de judecată matură. ♦ Care arată, denotă naivitate (2), lipsă de judecată matură. ♦ adj., s.m. (Pictor) care face parte dintr-o grupare ce ignoră intenţionat perspectiva, anatomia artistică, legile proporţiilor şi ale compoziţiei, inspirându-se adesea din pictura populară. – Din fr. naïf.Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Naiv ≠ bănuitorTrimis de siveco, 06.12.2008. Sursa: AntonimeNAÍV adj. 1. v. ingenuu. 2. credul, prost, (înv., în Transilv., Ban. şi Olt.) lud, (fam.) fraier. (Ai fost naiv şi l-ai crezut.) 3. v. copilăresc.Trimis de siveco, 01.02.2008. Sursa: Sinonimenaív adj. m., pl. naívi; f. sg. naívă, pl. naíveTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficNAÍV naivă (naivi, naive) şi adverbial 1) Care vădeşte sinceritate şi curăţenie morală; ingenuu; candid; inocent. 2) Care crede cu uşurinţă orice; credul; inocent. 3) Care manifestă o viziune copilărească; lipsit de seriozitate; copilăros; neserios; infantil; pueril. Întrebări naive. /<fr. naïfTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXNAÍV, -Ă adj. 1. Simplu, încrezător; candid; sincer, neprefăcut. ♢ Artă naivă = artă cu trăsături artizanale şi populare, caracterizată prin enumerarea şi descrierea minuţioasă, intuitivă a lucrurilor, fiinţelor etc., aşa cum se impun ele atenţiei imediate a artistului. 2. (peior.) Simplist, prostuţ; copilăresc. // s.m.pl. Pictori care ignorează perspectiva, legile proporţiilor şi ale compoziţiei etc. [pron. na-iv. / < fr. naïf, cf. lat. nativus – natural, înnăscut].Trimis de LauraGellner, 20.08.2007. Sursa: DNNAÍV, -Ă I. adj. (şi adv., s. m. f.) 1. natural, candid, ingenuu; sincer, neprefăcut. 2. fără experienţă, credul, inocent. o artă naivă = artă cu trăsături artizanale şi populare, caracterizată prin enumerarea şi descrierea minuţioasă, intuitivă, a lucrurilor, fiinţelor etc. 3. (peior.) simplist, prostuţ; copilăresc. II. s. m. pl. pictori care ignorează perspectiva, legile proporţiilor şi ale compoziţiei etc. (< fr. naïf)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNnaív (naívă), adj. – Ingenuu. fr. naïf, cu fonetismul f. naïve. – Der. naivitate, s.f., din fr. naïveté.Trimis de blaurb, 06.12.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.