- nagodă
- NÁGODĂ, nagode, s.f. (reg.) 1. Fiinţă sau lucru ciudat, bizar; minunăţie, ciudăţenie. 2. (La pl.) Păreri, credinţe, convingeri superstiţioase. – Din ucr. nahoda "întâmplare".Trimis de romac, 24.05.2004. Sursa: DEX '98NÁGODĂ s. v. bazaconie, belea, bizarerie, bâzdâganie, bucluc, ciudăţenie, curiozi-tate, dandana, drăcie, drăcovenie, încurcătură, minunăţie, năpastă, năstruşnicie, năzdrăvănie, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplă-cere, nevoie, pacoste, pocinog, poznă, rău, supărare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenágodă s. f., g.-d. art. nágodei; pl. nágodeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficnágodă (nágode), s.f. – 1. Minciună, fleac, bagatelă. – 2. Vietate, dihanie, lighioană. – 3. Necesitate, strîmtoare. – var. Munt. nacotă. sb. nagodba, rut. nagoda "caz" (Candrea; cf. Tiktin), cf. bg. nagoda "bagaj", rus. negod "necaz".Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.