- arhimandrit
- ARHIMANDRÍT, arhimandriţi, s.m. Titlu dat stareţului unui mânăstiri mari sau unor călugări cu slujbă înaltă pe lângă o episcopie; persoană care are acest titlu. – Din sl. arhimandritŭ.Trimis de ana_zecheru, 14.03.2004. Sursa: DEX '98arhimandrít s. m., pl. arhimandríţiTrimis de siveco, 17.03.2009. Sursa: Dicţionar ortograficARHIMANDRÍ//T arhimandritţi m. (folosit şi ca titlu pe lângă numele respectiv) Stareţ al unei mănăstiri mari. /<sl. arhimandrituTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXarhimandrít (arhimandríţi), s.m. – Călugăr ortodox cu slujbă înaltă pe lîngă un episcop; adesea este şi stareţ al unei mănăstiri. ngr. ἀρχιμανδρίτης, de la μάνδρα "mănăstire" în parte prin intermediul sl. archimandritŭ (Murnu 7). – Der. arhimandrie, s.f. (titlu de arhimandrit), din ngr. ἀρχιμανδρεία.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.