- măslin
- MĂSLÍN, măslini, s.m. 1. Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, de culoare verde-deschis pe partea superioară şi albă-argintie pe partea inferioară, pieloase, lucioase, şi cu fructe ovoide, brune-verzui, cultivat mai mult în regiunile mediteraneene pentru lemnul şi mai ales pentru fructele lui, bogate în ulei (Olea europaea). 2. Ramură de măslin (1), simbol al păcii. – Din măslină (derivat regresiv).Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98măslín s. m., pl. măslíniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMĂSLÍN măslini m. Arbore mediteranean cu frunze lucioase, persistente, cu fructe mici, comestibile, bogate în ulei. /Din măslinăTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXmăslín (măslíni), s.m. – Arbore (Olea europaea). – var. (Mold.) maslin. sl. maslina (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 363; Cihac, II, 188); cf. maslu. – Der. măslină, s.f. (fructul măslinului), cf. mr. mas(i)nă, megl. măslincă (‹ bg. maslinka); măslinar, s.m. (culegător, negustor de măsline; poreclă dată grecilor în general); măsliniş, s.n. (loc cu măslini); măsliniu, adj. (de culoarea măslinei).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.