mărginuţă

mărginuţă
MĂRGINÚŢĂ, mărginuţe, s.f. Diminutiv al lui margine; mărgioară. – Margine + suf. -uţă.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MĂRGINÚŢĂ s. (reg.) mărgioară.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

mărginúţă s. f., g.-d. art. mărginúţei; pl. mărginúţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • mărgioară — MĂRGIOÁRĂ, mărgioare, s.f. Diminutiv al lui margine; mărginuţă. – Margine + suf. ioară. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MĂRGIOÁRĂ s. v. mărginuţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  mărgioáră s. f. (sil. gi oa ), g. d …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”