- măngăluire
- măngăluíre s. f., pl. măngăluíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
mangăluire — MANGĂLUÍRE, mangăluiri, s.f. (text.) Acţiunea de a mangălui – v. Mangălui. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
mangăluit — MANGĂLUÍT1 s.n. Mangăluire – v. Mangălui. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MANGĂLUÍT2, Ă, mangăluiţi, te, adj. (Despre ţesături) Finisat cu mangălul – v. Mangălui. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român