mânzuleţ

mânzuleţ
MÂNZULÉŢ, mânzuleţi, s.m. (reg.) Mânzişor. – Mânz + suf. -uleţ.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MÂNZULÉŢ s. v. mânzişor.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mânzuléţ s. m., pl. mânzuléţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • mânzişor — MÂNZIŞÓR, mânzişori, s.m. Diminutiv al lui mânz; mânzuleţ, mânzac. – Mânz + suf. işor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÂNZIŞÓR s. (zool.) mânzuleţ, (reg.) mânzuc, mânzuşor, mânzuţ. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… …   Dicționar Român

  • mânzuc — MÂNZÚC, mânzuci, s.m. (reg.) Mânzişor. – Mânz + suf. uc. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÂNZÚC s. v. mânzişor, mânzuleţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  mânzúc s. m., pl …   Dicționar Român

  • mânzuşor — MÂNZUŞÓR s. v. mânzişor, mânzuleţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • mânzuţ — MÂNZÚŢ s. v. mânzişor, mânzuleţ. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”