- mândălac
- MÂNDĂLÁC, mandălaci, s.m. (bot.; reg.) Alunele. ♢ expr. A căuta (cuiva) păcate în mândălaci = a găsi cuiva o vină cu orice preţ, a căuta (cuiva) nod în papură. – et. nec.Trimis de LauraGellner, 26.05.2004. Sursa: DEX '98MÂNDĂLÁC s. v. alunele.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemândălác s. m., pl. mândăláciTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.