mustrător

mustrător: MUSTRĂTÓR, -OÁRE, mustrători, -oare, adj. (Adesea adverbial) Dojenitor; plin de reproşuri. – Mustra + suf. -ător.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MUSTRĂTÓR adj. v. dojenitor.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

mustrătór adj. m., pl. mustrătóri; f. sg. şi pl. mustrătoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MUSTRĂT//ÓR mustrătoroáre (mustrătoróri, mustrătoroáre) şi adverbial Care mustră; care exprimă o mustrare; dojenitor. Privire mustrătoroare. Ton mustrător. /a mustra + suf. mustrătorător

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

dojenitor — DOJENITÓR, OÁRE, dojenitori, oare, adj. Care dojeneşte; care exprimă un reproş, o imputare, o nemulţumire. – Dojeni + suf. tor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DOJENITÓR adj. v. mustrător. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
certa — CERTÁ, cert, vb. I. 1. refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. ♦ A rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. ♢ expr. A fi certat cu… … Dicționar Român
mustra — MUSTRÁ vb. v. certa. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime MUSTRÁ vb. v. blama, condamna, dezaproba, drăcui, înfiera, înjura, ocărî, proscrie, reproba, respinge, stigmatiza. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime mustrá vb … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias