muncitorime

muncitorime
MUNCITORÍME s.f. Totalitatea muncitorilor (2); mulţime de muncitori. – Muncitor + suf. -ime.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

muncitoríme s. f., g.-d. art. muncitorímii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MUNCITORÍM//E muncitorimei f. (colectiv de la muncitor) 1) Totalitate a muncitorilor. 2) Mulţime de muncitori. /muncitor + suf. muncitorimeime
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • Lexique du roumain — Article principal : Roumain. Roumain Lexique Liste Swadesh Distribution géographique Histoire Variantes régionales Moldave Grammaire Les articles, le nom, l adjectif qualificatif et l adjectif numéral Le verbe Les pronoms et les adjectifs… …   Wikipédia en Français

  • muncă — MÚNCĂ, munci, s.f. 1. Activitate conştientă (specifică omului) îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează şi controlează prin acţiunea sa schimbul de materii dintre el şi natură pentru satisfacerea… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”