- argat
- ARGÁT, -Ă, argaţi, -te s.m. şi f. (Rar la f.) Servitor, slugă angajată(în trecut) pentru muncile agricole, creşterea vitelor sau pentru muncile din gospodăria stăpânului. – Din bg. argat, ngr. argátis.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98ARGÁT s. slugă, (înv. şi reg.) curtean, (prin Transilv.) biriş, (înv.) celednic. (argat la o moşie.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeargát s. m., pl. argáţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficARGÁ//T argattă (argatţi, argatte) m. şi f. Persoană care munceşte la stăpân în schimbul unei plăţi; slugă; rândaş; servitor. /<ngr. argátisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXargát (argáţi), s.m. – Servitor, slugă, grăjdar, ajutor la câmp. – Mr., megl. argat. ngr. ἀργάτης, deformare de la ὲργάτης "muncitor" (Roesler 564; Murnu 6; Sandfeld 18); cf. alb., sb. argat, tc. irgat, bg. argatin. – Der. argată, s.f. (servitoare); argăţesc, adj.; argăţi, vb. (a munci ca argat; a fi în slujba cuiva); argăţie, s.f.; argăţime, s.f. (mulţime de argaţi). Din rom. a trecut în rut. arhát (Miklosich, Wander., 10).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.