- aresta
- ARESTÁ, arestez, vb. I. tranz. A ţine pe cineva sub pază legală în vederea unui proces sau a cercetărilor judiciare; a închide, a arestui. – Din arest.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98A aresta ≠ a eliberaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeARESTÁ vb. (jur.) 1. a deţine, a închide, a întemniţa, a reţine, (înv. şi reg.) a robi, (înv.) a arestălui, a arestui, a popri, a temniţa, a zăvorî. (Hoţul a fost aresta mai multă vreme.) 2. a captura, a prinde. (Criminalul a fost aresta ieri.) 3. a ridica. (L-a aresta de acasă.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimearestá vb., ind. prez. 1 sg. arestéz, 3 sg. şi pl. aresteázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA AREST//Á arestaéz tranz. (persoane) A reţine prin arest; a pune la arest. /Din arestTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXARESTÁ vb. I. tr. A supune pe cineva la arest; a închide. [var. arestui vb. IV. / < arest + -a].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNARESTÁ vb. tr. a supune pe cineva la arest, a priva de libertate; a deţine. (< lat. arrestare, după fr. arrêter)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.