mosor

MOSÓR, mosoare, s.n. Piesă cilindrică de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele în formă de discuri, pe care se înfăşoară aţă, fire de mătase, sârmă etc.; p. ext. piesa împreuna cu firele înfăşurate pe ea. – Din tc. masura, scr. mosur.

Trimis de ana_zecheru, 01.06.2004. Sursa: DEX '98



MOSÓR s. v. bobină.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



MOSÓR s. v. luetă, omuşor, uvulă.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



mosór s. n., pl. mosoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MOS//ÓR mosoroáre n. 1) Piesă, constând dintr-un cilindru de lemn sau de metal (deseori cu capetele în formă de discuri), pe care se înfăşoară fire textile sau metalice. 2) Piesa şi firul luate în ansamblu. /<turc. masura, sb. mosur

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



mosór (mosoáre), s.n. – Bobină, canetă. tc. masur ‹ arab. ma’şūra (Eguilaz 449; Loebel 65; Şeineanu, II, 264; Lokotsch 1442), cf. ngr. μασούρι, alb., bg., sb. masur.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER