mordacitate

mordacitate: MORDACITÁTE s.f. (livr.) Caracter muşcător, ironic, caustic (al unui cuvânt, al unui comentariu etc.). – Din lat. mordacitas, -atis, fr. mordacité.

Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

mordacitáte s. f., g.-d. art. mordacităţii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MORDACITÁTE s.f. (Liv.) Caracterul muşcător, usturător al unui cuvânt sau al unei vorbiri. [< fr. mordacité, cf. lat. mordax – muşcător].

Trimis de LauraGellner, 12.11.2006. Sursa: DN

MORDACITÁTE s. f. caracter muşcător, ironic, caustic al unui cuvânt, al unui comentariu etc. (< fr. mordacité, lat. mordacitas)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

CYNICI — Philosophi quidam sectatores Antisthenis, qui primus novum hoc Philosophiae genus introduxit: Ita dicti five a Cynosarge gymnasio, in quo Antitthenes profitebatur; sive a canina mordacitate, quâ in hominum vitas nullô discrimine invehebantur: aut … Hofmann J. Lexicon universale
mordacità — mor·da·ci·tà s.f.inv. 1. OB proprietà corrosiva di un liquido, di un acido e sim. 2. CO fig., disposizione a esercitare una critica mordace, sferzante, pungente: battuta di grande mordacità Sinonimi: acidità, causticità, corrosività. 3. BU fig.,… … Dizionario italiano

Academic Dictionaries and Encyclopedias