- areal
- AREÁL s.n. Aria specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale. [pr.: -re-al] – Din germ. Areal.Trimis de romac, 25.02.2004. Sursa: DEX '98AREÁL s. (biol.) arie. (arealul unei specii.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimeareál adj. m., pl. areáli; f. sg. areálă, pl. areáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficareál s. n. (sil. -re-al)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficAREÁL areale n. 1) Suprafaţă de răspândire a unei specii, a unui gen, a unei familii de plante sau de animale. 2) Zonă de răspândire a unui fenomen sau a unui fapt de limbă; arie (de răspândire). [Sil. -re-al] /<germ. ArealTrimis de siveco, 20.12.2007. Sursa: NODEXAREÁL, -Ă adj. În afara realităţii; (spec.) care respinge apropierile simplificatoare prea directe între planul artistic şi cel real. [pron. -re-al. / cf. it. areale].Trimis de LauraGellner, 25.09.2007. Sursa: DNAREÁL s.n. Arie; (spec.) suprafaţă de răspândire a unei specii, a unui gen de plante sau de animale; // adj. referitor la arie, la suprafaţă; de arie. [pron. -re-al. / cf. germ. Areal, it. areale].Trimis de LauraGellner, 07.11.2004. Sursa: DNAREÁL1 s. n. arie1 (2); teritoriu de răspândire a unei specii de plante sau de animale, a unui fenomen natural etc. (< germ. Areal)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNAREÁL2, -Ă adj. în afara realităţii; ireal; care respinge apropierile prea directe între planul artistic şi cel real. (< it. areale)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.