monotonizare

MONOTONIZÁRE, monotonizări, s.f. Faptul de a (se) monotoniza. – v. monotoniza.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



monotonizáre s. f., g.-d. art. monotonizării; pl. monotonizări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MONOTONIZÁRE s.f. (Liv.) Faptul de a face să fie monoton. [< monotoniza].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN