- monoteist
- MONOTEÍST, -Ă, monoteişti, -ste, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care ţine de monoteism, privitor la monoteism. 2. s.m. şi f. Adept al monoteismului. – Din fr. monothéiste.Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX '98monoteíst adj. m., s. m., pl. monoteíşti; f. sg. monoteístă, pl. monoteísteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMONOTEÍ//ST1 monoteiststă (monoteistşti, monoteistste) Care ţine de monoteism; propriu monoteismului. /<fr. monothéisteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMONOTEÍ//ST2 monoteiststă (monoteistşti, monoteistste) m. şi f. Adept al monoteismului. /<fr. monothéisteTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMONOTEÍST, -Ă adj. Referitor la monoteism, propriu monoteismului. // s.m. şi f. Adept al monoteismului. [pron. -te-ist. / cf. fr. monothéiste].Trimis de LauraGellner, 12.11.2006. Sursa: DNMONOTEÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al monoteismului. (< fr. monothéiste)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.