- monoic
- MONÓIC, -Ă, monoici, -ce, adj. (Despre plante) Care are flori unisexuate, masculine sau feminine, dispuse pe acelaşi individ. – Din fr. monoïque.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98monóic adj. m. (sil. -no-ic), pl. monóici, f. sg. monóică, pl. monóiceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficMONÓI//C monoiccă (monoicci, monoicce) (despre plante) Care are flori atât masculine, cât şi feminine pe aceeaşi tulpină. /<fr. monoïqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXMONÓIC, -Ă adj. (Despre plante unisexuate; op. d i o i c) Care poartă pe aceeaşi tulpină flori atât masculine cât şi feminine. [pron. -no-ic. / < fr. monoïque, cf. gr. monos – unic, oikos – casă].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNMONÓIC, -Ă adj. (despre plante) cu flori unisexuate mascule şi femele dispuse pe aceeaşi tulpină. (< fr. monoïque)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.