monocarpelar

MONOCARPELÁR, -Ă, monocarpelari, -e, adj. (bot.; despre flori) Care are gineceul format dintr-o singură carpelă. – Din fr. monocarpellaire.

Trimis de LauraGellner, 04.06.2004. Sursa: DEX '98



monocarpelár adj. m., pl. monocarpelári; f. sg. monocarpeláră, pl. monocarpeláre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MONOCARPELÁR, -Ă adj. (Despre flori) Cu gineceul format dintr-o singură carpelă. [< fr. monocarpellaire, cf. gr. monos – unul, karpos – fruct].

Trimis de LauraGellner, 11.11.2006. Sursa: DN



MONOCARPELÁR, -Ă adj. (despre flori) cu gineceul dintr-o singură carpelă. (< fr. monocarpellaire)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN