minut

MINÚT, -Ă, minute, s.n., s.f. I. s.n. 1. Unitate de măsură a timpului, egală cu a şaizecea parte dintr-o oră şi care cuprinde şaizeci de secunde. ♦ p. gener. Interval scurt de timp. ♢ loc. adj. şi adv. La minut = (care se execută) pe loc, imediat. ♢ loc. adv. Într-un minut = îndată, imediat. Din minut în minut = dintr-un moment în altul. ♦ Moment în care se întâmplă sau trebuie să se întâmple ceva. 2. (concr.; la pl.) Mâncare (frugală) pregătită pe loc. la comanda consumatorului. 3. (mat.) Unitate de măsură pentru unghiuri şi arcuri, egală cu a şaizecea parte dintr-un grad. II. s.f. 1. Original (în creion) al unei hărţi, al unui plan topografic etc., pe baza căruia se întocmeşte harta, planul topografic etc. respectiv. 2. (jur.) Parte dintr-o hotărâre întocmită după terminarea deliberării, care cuprinde soluţia dată de organul de justiţie. 3. Document în care sunt consemnate hotărârile luate în urma unei consfătuiri. [pl. şi: (I 2) minuturi] – Din fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute.

Trimis de LauraGellner, 01.06.2004. Sursa: DEX '98



MINÚT s. v. moment.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



minút (unitate de măsură) s. n., pl. minúte; abr. min., simb. 9

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



MINÚT minute n. 1) Interval de timp egal cu a şaizecea parte dintr-o oră. 2) Răstimp de durată foarte mică; clipă; moment; clipită; secundă. 3) mat. Unitate de măsură pentru unghiuri egală cu a şaizecea parte dintr-un grad. 4) la pl. Mâncare (frugală) pregătită pe loc la comanda consumatorului. /<fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



MINÚT s.n. 1. Diviziune a timpului care reprezintă a şaizecea parte dintr-o oră. ♦ Interval de timp nedeterminat, dar în general foarte scurt; clipă, moment. ♦ (concr.) Mâncare pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 2. (mat.) Subunitate de măsură pentru unghiuri, care reprezintă a şaizecea parte dintr-un grad sexagesimal sau a suta parte dintr-un grad centezimal. [cf. fr. minute, it. minuto < lat. minutus – mic, mărunt].

Trimis de LauraGellner, 04.11.2006. Sursa: DN



MINÚT s. n. 1. diviziune a timpului, a 6⁰-a parte dintr-o oră. ♢ răstimp foarte scurt; clipă, moment. ♢ (pl.) mâncare pregătită pe loc, la comanda consumatorului. 2. (mat.) unitatea de măsură pentru unghiuri, a 6⁰-a parte dintr-un grad sexagesimal sau a 10⁰-a parte dintr-un grad centezimal. (< fr. minute, it. minuto, germ. Minute)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN



minút (minúte), s.n. – Unitate de timp formată din 60 de secunde. – var. (înv.) minunt, minută. Mr. minut(ă). lat. minutus (sec. XVII), cf. ngr. μινοῦτο, fr. minute. – Der. minutar, s.n. cf. mărunt.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER